Icoana Maicii Domnului
Paramythia („Mângâietoarea”)
Din luna martie a anului 2021, în Biserica „Sfântul Nicolae” - Dintr-o zi, din București, a fost adusă o copie în mărime naturală a Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului Paramythia, aflată în Mănăstirea Vatoped, din Sfântul Munte Athos. Icoana a ajuns în Biserica noastră cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, din dragostea Părintelui Stareț Efrem Vatopedinul, cu sprijinul unui iubitor de Dumnezeu și al Bisericii noastre și prin mijlocirea Părintelui paroh Vasile Ioana. Duminică, 14 martie 2021, icoana a fost sfințită de către Preasfințitul Timotei Prahoveanul. Din acel moment icoana este așezată permanent spre închinare în Biserica noastră.
Denumirea icoanei, în traducere, „Mângâietoarea”, provine de la o minune care s-a săvârșit, prin mijlocirea Maicii Domnului, la începutul secolului al XIV-lea.
Icoana originală este o frescă, pictată pe zidul exterior al bisericii mari a Mănăstirii Vatoped. La această icoană se așezau mereu cheile mănăstirii (în tradiția athonită mănăstirile se deschid la răsăritul soarelui și se închid la apus, iar cheile se așază la o icoană a Maicii Domnului, în semn de încredere în purtarea ei de grijă).
Astfel, în dimineața zilei de 21 ianuarie 1320, când Sfântul Ghenadie, starețul mănăstirii, a vrut să dea cheia portarului, pentru a deschide poarta, în mod minunat Maica Domnului i-a vorbit din icoană, spunându-i să nu deschidă în acea zi, pentru că în afara zidurilor se află ascunși pirații, care așteaptă să năvălească. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a insistat, chiar și după ce Pruncul i-a acoperit cu mâna Sa gura, ca să nu îi mai anunțe pe călugării care deveniseră delăsători și își neglijau îndatoririle. Maica Sfântă a luat atunci cu delicatețe și cu dragoste mâna Domnului și a îndepărtat-o puțin, repetând avertismentul: „Nu deschideţi astăzi porţile mănăstirii, ci urcaţi pe ziduri ca să-i alungaţi pe piraţi!”.
Înfricoșat de această minune dumnezeiască, starețul a adunat imediat obştea și, cu mijloacele pe care le aveau la îndemână, au reușit să-i alunge pe pirații surprinși de faptul că au fost descoperiți.
Din acel moment, trăsăturile icoanei au rămas întipărite în această poziție neobișnuită, ca o mărturie a minunii petrecute. Mai târziu fresca a fost decupată și așezată într-unul din paraclisele Mănăstirii Vatoped, unde se păstrează și astăzi. Ferecătura de argint a icoanei a fost făurită la Mănăstirea Golia, din Iaşi, pe cheltuiala unor boieri moldoveni, în anul 1859.
Această minune s-a petrecut fără îndoială cu încuviințarea Mântuitorului, Care, prin aceasta, i-a îndemnat, într-un mod pedagogic, pe monahi să se pocăiască și să își schimbe viețile. Totodată minunea s-a petrecut și pentru a ne convinge de puterea rugăciunilor și a mijlocirii salvatoare a Maicii Domnului, atât pentru cei vrednici, cât și pentru cei nevrednici. Așa cum mărturisește și părintele Stareț Efrem, de la Mănăstirea Vatoped, „chipul Preacuratei Fecioare odihneşte şi mângâie sufletul omenesc”.
Minunea săvârșită de Maica Domnului și Icoana Paramythia sunt sărbătorite, în fiecare an, pe 21 ianuarie.
Sfântul Maxim „Grecul” (1470-1556)
În icoana aflată în Biserica „Sfântul Nicolae” - Dintr-o zi, a fost așezat, din dragostea părintelui Stareț Efrem Vatopedinul, și un fragment din moaștele Sfântului Maxim „Grecul”, prăznuit tot pe 21 ianuarie (e diferit de Sfântul Maxim Mărturisitorul, †662). Sfântul Maxim a fost unul dintre cei mai învăţaţi monahi din epoca sa. El s-a distins ca teolog, filosof, scriitor şi poet şi a devenit cunoscut ca „luminător al poporului rus”. După ce a studiat la universități prestigioase din Europa, învățând temeinic limbile greacă veche, latină, franceză şi italiană, la întoarcerea în ţara natală, Grecia, el a hotărât să plece la Muntele Athos, devenind călugăr la Mănăstirea Vatoped. După o perioadă, la cererea țarului Vasili al III-lea Ivanovici, este trimis la Moscova pentru a traduce din greacă în slavonă textele sfinte.
Din cauza îndrăznelii cu care a criticat unele atitudini ale țarului, Sfântul a fost întemnițat o lungă perioadă de timp.După 26 de ani de temnițe și peregrinări, Sfântul Maxim a fost eliberat. Ultimii săi ani din viaţă și i-a petrecut în Lavra „Sfânta Treime” - Serghiev Posad. Sfântul a trecut la cele veşnice pe 21 ianuarie 1556. Sfintele sale moaște au fost descoperite în 1996, iar o parte din ele au fost dăruite Mănăstirii Vatoped, în anul 1997.
Sfânta Liturghie și sfintirea icoanei Paramythia - 14 martie 2021
